Log in Autentificare   Sign up Înregistrare
SINDICATUL
ÎNVĂŢĂMÂNT
PREUNIVERSITAR
JUDEŢUL HUNEDOARA
S.I.P. Hunedoara Aveţi nevoie de Adobe Flash Player.
Ştiri foarte importante .:. Discuții privind Proiectul Metodologiei pentru acordarea gradației de merit .:.
Sindicatul eşti tu!     Un sindicat este puternic şi eficient atât cât membrii săi îl fac.     Fiecare din noi face sindicatul să fie ceea ce este!


Evul Mediu contemporan
1 octombrie 2014

Atunci când vorbim despre stat, indiferent pentru care curent de gândire vom opta, este oarecum a priori că acesta trebuie să asigure nevoile cetățenilor, să urmărească binele public și să își concentreze eforturile pentru atingerea intereselor comunității care îl constituie.

O nouă atitudine Desigur, vor începe probleme atunci când vom încerca să precizăm termenii implicați, precum cei de ,,bine public'', ,,interes comunitar'', ,,nevoi ale societății'' etc. și cu atât mai mult atunci când vom discuta despre căile care permit realizarea valorilor corelative.

Dacă ideii de stat îi vom adăuga pe aceea de democrație, vom vorbi de drepturi egale pentru indivizi, în fața legii, indiferent de orice alt considerent. Democrația, în esența sa, înseamnă respect față de orice cetățean, indiferent de condiția sa, atâta vreme cât el nu se pune în afara legilor care guvernează acel stat (o formă de respect, în sensul recunoașterii unor drepturi, fiind consfințită chiar și pentru cei dovediți a fi încălcat legea).

Acestea ar fi ideile. O privire cât de superficială asupra societății contemporane, cu atât mai mult asupra societății românești, ne va arăta cu rapiditate că sensul înaintării pare a fi cu totul altul decât acela al încercării de a consolida democrația și statul de drept (uneori, după cum se va dovedi, acest sens al îndepărtării este evident, alteori, precum cazul corupției în țările occidentale – știm din toate statisticile că în țările dezvoltate corupția este minimă, aproape inexistentă; nu poartă numele de corupție, dar oare nu avem același fenomen, chiar dacă instituționalizat, legalizat și chiar valorizat, atunci când din banii publici sunt suportate pierderi de sute de miliarde de dolari – recenta criză financiară -, deși toți acești bani sunt de regăsit chiar în veniturile celor care au generat acele pierderi?).

Cine este vinovat de această pervertire? Eu, mi se repetă de o vreme încoace, fiind vorba de un ,,eu'' enunțat despre cei mai mulți dintre membrii societăților contemporane. Sunt leneș, se afirmă cu tărie, dacă nu vreau să plătesc datoria publică (și nu este vorba doar de cazurile externe, deja cunoscute, precum Grecia, și opoziția dură față de reducerile de salarii sau alte beneficii sociale), deși cea mai mare parte din respectiva datorie publică are ca premisă nu plata unor beneficii sociale, ci eludarea directă sau indirectă (obținerea de facilități) a contribuțiilor la bugetul de stat. Deficitele bugetelor publice s-au născut din continua reducere a cotelor de impozitare a companiilor și marilor venituri, din îngăduința cu care au fost tratate comportamentele evazioniste ale marilor companii și, contagios, din generalizarea la micile firme a practicii evazioniste.

Sunt comunist dacă nu sunt de acord cu nici-un fel de corupție, mascată sau nemascată, dacă cer desființarea directă sau proporțională a tuturor firmelor evazioniste sau a tuturor firmelor aflate în pragul extincției datorită pierderilor, vorbindu-mi-se despre subminarea economiei de piață. Dimpotrivă însă, abia aceasta înseamnă promovarea și apărarea radicală a economiei de piață. Dacă toate aceste firme pe care le-aș desființa produc într-adevăr ceva util, cu alte cuvinte se justifică economic, locul lor va fi luat cu rapiditate de alți investitori. Diferența va fi probabil că bugetul public nu va mai sta așa de rău, că statul va funcționa în interesul tuturor și nu voi mai privilegia flotele de Q7, A6, X5 etc. prin creșterea taxelor și impozitelor sau reducerea salariilor.

Nu, nu înseamnă a fi comunist a solicita o protecție suplimentară pentru salariați. Nu, nu înseamnă a nega necesitatea unui stat eficient a solicita respectarea drepturilor fundamentale pentru toți cetățenii. Nu, nu înseamnă a promova stânga a merge împotriva curentelor de gândire care anatemizează securitatea socială, educația gratuită, sănătatea publică etc. Nu, toate acestea nu înseamnă decât a fi împotriva recufundării într-un ev mediu din punct de vedere uman și înseamnă doar apărare a democrației. Din ce în ce mai des ni se spune astăzi că săracul este sărac din vină proprie, adică, în limbajul de acum multe veacuri, că săracul este un păcătos care nu merită sprijinul și considerația celorlalți, celor care au. Este un păcătos care nu a știut să acumuleze, pe aceeași linie, și pensionarul care se zbate pe linia subțire a supraviețuirii. Este un păcătos și bugetarul care nu face decât să sugă ,,sângele'' celui care, înzestrat divin (cel puțin așa credeau medievalii și chiar dacă nu o spun încă direct, o cred potentații zilelor noastre), a reușit. Ce contează că venitul anual al acelui ,,periculos'' bugetar nu face cât o roată de la al n-lea Q7 sau că ștergătoarele de la același ,,blazon'' sunt mult mai scumpe decât firimiturile oferite zilierului pe care își mai aduce aminte când și când să îl plătească.

Astăzi, cei mai bogați 1% oameni la nivel mondial câștigă peste 18% din totalul veniturilor, mai mult chiar decât în perioada anterioară primului război mondial (mai mult decât dublu față de perioada 1950-1980) și cu cote din ce în ce mai apropiate vremurilor în care majoritatea indivizilor nu erau decât unelte la discreția câtorva. Demantelând asiduu aproape tot ceea ce reprezintă un beneficiu al democrației (și cât de bine se vede acest lucru în societatea noastră) – educația, până întra-colo încât a devenit opinie comună la nivel de societate că aceasta este doar o poșetă în cazul căreia contează doar marca; sănătatea, până întra-colo încât a avea probleme de sănătate înseamnă pentru cei mai mulți a păși pe drumul sigur al degradării personale; respectul față de lege, până întra-colo încât a te descurca cu evitarea legii a devenit criteriu de apreciere social… -, a scăpat până acum doar votul general, deși și împotriva acestuia se aud tot mai multe voci care vorbesc despre excluderea celor săraci, celor fără loc de muncă, a pensionarilor etc.

Pun în pericol ordinea de stat dacă nu sunt de acord cu toate acestea? Nicidecum, deși mi se va spune acest lucru, se va argumenta că sunt, încă o dată, de stânga, comunist, leneș, bugetar etc. Vajnicii apărători ai beneficiilor personale nu vor recunoaște niciodată ca legitime aceleași beneficii pentru toți. Feudali contemporani, nu recunosc abuzul de piață, abuzul de democrație prin care au ajuns să se poziționeze acolo unde sunt, reclamând dimpotrivă ,,abuzul de existență'' al celui pe care îl împing zi de zi tot mai mult în penurie existențială. Cu alte cuvinte, bine ați venit în evul mediu contemporan!




Prima pagină| Ştiri| Revista presei| Presa despre noi| Buletin informativ / Informări| Puncte de vedere| Documente MEN, ISJ, CCD...| Despre noi| Informaţii utile| Legislaţie| Consultaţii juridice| Procese| Turism| C.A.R.| Contact| Legături utile| Dialog social şi advocacy| Forumul S.I.P. Hunedoara| Membri de sindicat| Concurs de fotografii| Galerie Foto| Căutare articole| Zile libere| Flux de ştiri RSS| English Summary| Webmaster| Harta site-ului
© 2002-2015 S.I.P. Hunedoara. Toate drepturile rezervate.
Rezoluţia recomandată: 1024x768.
Au fost 4154277 vizite, începând din 14.10.2011.


SIP Hunedoara