Dicționarele precizează în legătură cu acest termen că se enunță despre ceea ce are calitatea de a fi relevant, despre ceea ce iese în evidență, are însemnătate, o semnificație deosebită. Lăsând de o parte însă simpla semnificație de dicționar și apropiindu-ne de uzul său cotidian, vom constata destul de repede că a rosti cuvântul, mai ales pus în legătură cu sindicatul, fiindcă evident, în acest context, despre o astfel de abordare este vorba, va stârni imediat ba fiori (de dispreț?), ba furori (de adeziune?). Probabil că personalizarea este inevitabilă, deși extremele, lupta cu îndârjire întru condamnare, respectiv eroismul întru apărare, contestatari care aruncă cu ouă clocite, respectiv depuneri pioase de ofrande, nu prea par să-și găsească locul în normalitate.
Greu, dacă nu imposibil, să pui capăt disputelor stârnite mai ales când taberele cumva ajunse în vecinătate se cațără pe metereze, încredințați cu toții fie că poți muri din prea multă relevanță, fie că te poți asfixia în absența sa.
Indiferent despre care dintre tabere este vorba, ignoranța, voită sau nu, este însă aceeași: măsura în care nu este vorba despre cineva anume, eu sau tu sau el, o persoană, ci de grup, cel în care avem anumite roluri asumate iar prin prisma acestora interacționăm, în așa mod că se pot recunoaște cele fără de care ceva sau altceva, important pentru cea mai mare parte dintre membrii grupului, dacă nu pentru toți, nu s-ar fi realizat, nu ar fi existat.
Asta înseamnă însă că relevanța are nevoie de considerație, adică acceptare, evaluare obiectivă și recunoaștere. În absența acestora nu rămâne decât lupta din tranșee.
Acceptarea și recunoașterea țin destul de mult de cum suntem fiecare dintre noi, deși chiar și aici se pot gândi poziții rezonabile, adică poziții și judecăți raționale, cumpătate, dispuse la echidistanță, așa încât, mai ales atunci când ne raportăm la organizații și nu la un om anume, ceea ce rămâne la îndemână pentru a judeca pe cât se poate de bine relevanța este doar evaluarea obiectivă.
Ajungând însă aici, cel puțin prin prisma a ceea ce dorim să subliniem în articolul de față, lucrurile s-au simplificat brusc deosebit de mult în a aprecia relevanța, după cum probabil bine ați ghicit deja, organizațiilor sindicale.
Iar pentru a face acest lucru, ținând seama de faptul că una dintre solicitările curente este aceea de a verifica corectitudinea salarizării și încercând să rămânem la o perspectivă comună, adică una care nu ține seama de „umorile” personale, ne-am oprit asupra ultimei solicitări de acest gen.
Ce am constatat?
O diferență consistentă în ceea ce privește salariul de bază în mai puțin de un an de zile (mai exact, fiind vorba despre un profesor cu gradul I și o vechime de peste 25 de ani, o trecere de la 6872 lei la 9623 lei, cu perspectiva ca din iunie salariul să ajungă 10232), cu creșteri corespunzătoare ale sumelor cuvenite pentru, după caz, gradația de merit, dirigenție, predarea simultană, învățământ special sau control financiar preventiv.
Ne amintim: creșterile salariale au fost obținute numai datorită protestelor organizate de sindicate anul trecut, iar plata drepturilor amintite mai sus în raport cu salariul de bază aflat în plată, doar prin procesele derulate tot de sindicate și modificarea ulterioară a legislației la inițiativa acestora.
Educația este de altfel singurul domeniu în care astfel de drepturi sunt calculate în acest mod, în toate celelalte domenii ele fiind înghețate din 2018, cazul și în ceea ce ne privește, de exemplu, cu sporul de suprasolicitare.
Creșteri proporționale, desigur, și în ceea ce privește plata cu ora, totodată în ceea ce privește indemnizația de concediu, aceasta reflectând diferențele înregistrate, inclusiv prin includerea indemnizației de hrană în determinarea sa, rezultat tot al acțiunii sindicale care a reușit să impună modificarea legislației.
Iar aici ne-am reamintit că suntem la început de aprilie, chiar trecuți de „mai zglobiul întâi aprilie”, iar odată cu salariile din această lună vom primi și diferențele salariale rezultate din diferitele procese, în primul rând cele legate de drepturile cuvenite trecerii într-o altă tranșă de vechime (la vremea sa problemă împinsă și aceasta până la modificarea legislației) și cele privind drepturile salariale mai sus amintite. Sume care au început să devină „frumoase” ținând seama de cuantumul tranșelor aferente, viitorul urmând să adauge aici și drepturile cuvenite din recalcularea indemnizațiilor de concediu.
Sunt și „pierderi” (deși, din punct de vedere strict logic, nu prea ai cum să pierzi ceea ce nu ți se cuvine prin prisma legii): indemnizația de hrană și voucherele de vacanță de către colegii care au depășit nivelul de 8000 lei net la funcția de bază (excepție valabilă doar pentru învățământ, în toate celelalte domenii fiind luate în calcul toate veniturile, modificarea legislativă fiind tot rezultatul acțiunii sindicale), deși, chiar admițând „pierderea”, dacă am pune cifrele în calcul, am vedea că plusul rezultat este covârșitor în raport cu minusul suportat... Chiar adăugând la „pierdere”, după cum se mai obiectează, și creșterea corespunzătoare a cotizațiilor sindicale datorită succeselor de mai sus.
Am putea continua cu aspecte care nu sunt la fel de ușor cuantificabile, dar atunci credem că am cădea chiar în unul dintre „păcatele” de mai sus. Considerând însă fie doar și acestea apreciem că este facil de stabilit relevanța organizațiilor sindicale. Și nu pentru mine sau pentru tine, ci pentru noi toți.
În încheiere ar mai fi totuși de subliniat ceva: a recunoaște relevanța organizațiilor sindicale înseamnă a recunoaște relevanța fiecăruia dintre noi. Neexistând un personaj Sindicatul, deși mai toată lumea se raportează la organizația sindicală ca și cum acesta ar exista la propriu și i se pot pune în cârcă toate cele (avem aici un proces de personificare), sindicatul, indiferent cum apreciem această afirmație, este fiecare dintre noi, așa încât atât reușitele, cât și eșecurile, sunt ale noastre ale tuturor.
Cât despre ceilalți, cei adânciți în tranșee, „luptă sprâncenată”!
În ședința Consiliului de administrație al I.S.J. Hunedoara din data de 8 mai 2024, în conformitate cu hotărârea Comisiei paritare de la nivelul I.S.J. Hunedoara nr. 2/2024, au fost aprobate numărul gradațiilor de merit pentru fiecare categorie de personal și fișele de autoevaluare/evaluare specifice.
Fișele și legislația aferentă sunt disponibile în cadrul rubricii Juridic/Legislație/Raporturi de muncă/Gradația de merit/2024 (https://nou.siphd.ro/?a=2433&q=3&r=47&e=2024).
Calendarul concursului pentru acordarea gradației de merit este următorul:
1. 13-21 mai 2024: depunerea dosarelor de către candidați la secretariatul unității/instituției de învățământ;
2. 22-23 mai 2024: depunerea dosarelor de către unitățile de învățământ la secretariatul inspectoratului școlar;
3. 24 mai-12 iunie 2024: analiza dosarelor, evaluarea dosarelor, aprobarea listei punctajelor acordate;
4. 13-14 iunie 2024: depunerea contestațiilor și stabilirea numărului gradațiilor de merit ce pot fi redistribuite;
5. 17 iunie-28 iunie 2024: soluționarea contestațiilor și validarea rezultatelor finale;
6. până la 4 iulie 2024: înaintarea listelor către Ministerul Educației;
7. până la 9 august 2024: emiterea ordinului de ministru.
Transmițând succes tuturor candidaților la concursul pentru obținerea gradației de merit din acest an, S.I.P. Județul Hunedoara va continua să se implice, în conformitate cu prevederile legale, prin intermediul observatorilor desemnați, în toate etapele ce urmează a se desfășura.
Luni, 13 mai a.c., a avut loc ședința de lucru a Consiliului de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean Hunedoara.
Pe ordinea de zi au fost înscrise următoarele probleme:
I. Solicitări de la unități de învățământ
II. Diverse
În cadrul ședinței au fost luate următoarele hotărâri:
I. Se aprobă solicitările unităților de învățământ, conform Anexei 1.
II. Diverse:
1. Se aprobă erata la fișa cadru de evaluare a gradației de merit, pct 4b – 2 puncte în loc de 3 puncte.
2. Se aprobă modificarea graficului de inspecție, referitor la inspecța tematică resurse umane.
3. Se acordă aviz pentru eliberarea duplicatelor actelor de studii:
a) Liceul Industrial nr. 1 Hunedoara;
b) Colegiul Național „Iancu de Hunedoara” Hunedoara.
Anexele la care se face referire în articol sunt postate la rubrica ISJ HUNEDOARA–CONSILIUL DE ADMINISTRATIE.
Inaugurăm, sub acest titlu și sub forma unor infografice, încercări de a analiza, pe cât se poate de obiectiv, anumite idei vehiculate în spațiul public, cu scopul de a ne încredința de temeinicia lor și, implicit, de a lăsa să transpară scopurile mai mult sau mai puțin evidente pentru care sunt aduse în discuție.
Evident, o astfel de încercare este și va fi un demers critic, ceea ce înseamnă că vom face abstracție, în analiza noastră, de motivațiile partizan-manipulatorii în virtutea cărora, eventual, chiar și atunci când se vehiculează informații corecte, acestea sunt „interpretate” după bunul plac al inițiatorilor.
Totuși, de fiecare dată, în raport cu motivațiile pentru care sunt vehiculate, în spațiul public, respectivele informații, vom formula și o concluzie, aceasta trebuind să fie luată ca atare, respectiv ca poziționare a noastră în ceea ce privește intențiile mai puțin vizibile ale inițiatorilor unor astfel de demersuri.
Astfel, vă propunem pentru început un astfel de infografic, motivat acesta de o idee intens amintită în ultima perioadă, respectiv aceea potrivit căreia „numărul bugetarilor este excesiv raportat la necesitățile social-economice ale țării noastre”.
Concluzia care ni s-a impus, luând în calcul situația existentă în celelalte țări europene, dar și realitățile care privesc sisteme deosebit de importante pentru o societate funcțională, cum ar fi educația și sănătatea, a fost aceea că titlurile bombastice și aserțiunile diferiților politicieni în ceea ce privește supradimensionarea instituțiilor de stat nu au un fundament real, datele existente nereușind să justifice astfel de aserțiuni. Firesc, politicienii, în calitate de reprezentanți ai cetățenilor, au dreptul de a promova ideile care au motivat, probabil, alegerea/numirea lor în funcțiile respective. Dar realizarea acestui lucru prin aservirea presei, omisiune, minciună, interpretare tendențioasă nu constituie un exercițiu argumentativ, ci doar un proces de manipulare a opiniei publice.
În fine, materialul realizat la nivelul S.I.P. Județul Hunedoara: