Dicționarele precizează în legătură cu acest termen că se enunță despre ceea ce are calitatea de a fi relevant, despre ceea ce iese în evidență, are însemnătate, o semnificație deosebită. Lăsând de o parte însă simpla semnificație de dicționar și apropiindu-ne de uzul său cotidian, vom constata destul de repede că a rosti cuvântul, mai ales pus în legătură cu sindicatul, fiindcă evident, în acest context, despre o astfel de abordare este vorba, va stârni imediat ba fiori (de dispreț?), ba furori (de adeziune?). Probabil că personalizarea este inevitabilă, deși extremele, lupta cu îndârjire întru condamnare, respectiv eroismul întru apărare, contestatari care aruncă cu ouă clocite, respectiv depuneri pioase de ofrande, nu prea par să-și găsească locul în normalitate.
Greu, dacă nu imposibil, să pui capăt disputelor stârnite mai ales când taberele cumva ajunse în vecinătate se cațără pe metereze, încredințați cu toții fie că poți muri din prea multă relevanță, fie că te poți asfixia în absența sa.
Indiferent despre care dintre tabere este vorba, ignoranța, voită sau nu, este însă aceeași: măsura în care nu este vorba despre cineva anume, eu sau tu sau el, o persoană, ci de grup, cel în care avem anumite roluri asumate iar prin prisma acestora interacționăm, în așa mod că se pot recunoaște cele fără de care ceva sau altceva, important pentru cea mai mare parte dintre membrii grupului, dacă nu pentru toți, nu s-ar fi realizat, nu ar fi existat.
Asta înseamnă însă că relevanța are nevoie de considerație, adică acceptare, evaluare obiectivă și recunoaștere. În absența acestora nu rămâne decât lupta din tranșee.
Acceptarea și recunoașterea țin destul de mult de cum suntem fiecare dintre noi, deși chiar și aici se pot gândi poziții rezonabile, adică poziții și judecăți raționale, cumpătate, dispuse la echidistanță, așa încât, mai ales atunci când ne raportăm la organizații și nu la un om anume, ceea ce rămâne la îndemână pentru a judeca pe cât se poate de bine relevanța este doar evaluarea obiectivă.
Ajungând însă aici, cel puțin prin prisma a ceea ce dorim să subliniem în articolul de față, lucrurile s-au simplificat brusc deosebit de mult în a aprecia relevanța, după cum probabil bine ați ghicit deja, organizațiilor sindicale.
Iar pentru a face acest lucru, ținând seama de faptul că una dintre solicitările curente este aceea de a verifica corectitudinea salarizării și încercând să rămânem la o perspectivă comună, adică una care nu ține seama de „umorile” personale, ne-am oprit asupra ultimei solicitări de acest gen.
Ce am constatat?
O diferență consistentă în ceea ce privește salariul de bază în mai puțin de un an de zile (mai exact, fiind vorba despre un profesor cu gradul I și o vechime de peste 25 de ani, o trecere de la 6872 lei la 9623 lei, cu perspectiva ca din iunie salariul să ajungă 10232), cu creșteri corespunzătoare ale sumelor cuvenite pentru, după caz, gradația de merit, dirigenție, predarea simultană, învățământ special sau control financiar preventiv.
Ne amintim: creșterile salariale au fost obținute numai datorită protestelor organizate de sindicate anul trecut, iar plata drepturilor amintite mai sus în raport cu salariul de bază aflat în plată, doar prin procesele derulate tot de sindicate și modificarea ulterioară a legislației la inițiativa acestora.
Educația este de altfel singurul domeniu în care astfel de drepturi sunt calculate în acest mod, în toate celelalte domenii ele fiind înghețate din 2018, cazul și în ceea ce ne privește, de exemplu, cu sporul de suprasolicitare.
Creșteri proporționale, desigur, și în ceea ce privește plata cu ora, totodată în ceea ce privește indemnizația de concediu, aceasta reflectând diferențele înregistrate, inclusiv prin includerea indemnizației de hrană în determinarea sa, rezultat tot al acțiunii sindicale care a reușit să impună modificarea legislației.
Iar aici ne-am reamintit că suntem la început de aprilie, chiar trecuți de „mai zglobiul întâi aprilie”, iar odată cu salariile din această lună vom primi și diferențele salariale rezultate din diferitele procese, în primul rând cele legate de drepturile cuvenite trecerii într-o altă tranșă de vechime (la vremea sa problemă împinsă și aceasta până la modificarea legislației) și cele privind drepturile salariale mai sus amintite. Sume care au început să devină „frumoase” ținând seama de cuantumul tranșelor aferente, viitorul urmând să adauge aici și drepturile cuvenite din recalcularea indemnizațiilor de concediu.
Sunt și „pierderi” (deși, din punct de vedere strict logic, nu prea ai cum să pierzi ceea ce nu ți se cuvine prin prisma legii): indemnizația de hrană și voucherele de vacanță de către colegii care au depășit nivelul de 8000 lei net la funcția de bază (excepție valabilă doar pentru învățământ, în toate celelalte domenii fiind luate în calcul toate veniturile, modificarea legislativă fiind tot rezultatul acțiunii sindicale), deși, chiar admițând „pierderea”, dacă am pune cifrele în calcul, am vedea că plusul rezultat este covârșitor în raport cu minusul suportat... Chiar adăugând la „pierdere”, după cum se mai obiectează, și creșterea corespunzătoare a cotizațiilor sindicale datorită succeselor de mai sus.
Am putea continua cu aspecte care nu sunt la fel de ușor cuantificabile, dar atunci credem că am cădea chiar în unul dintre „păcatele” de mai sus. Considerând însă fie doar și acestea apreciem că este facil de stabilit relevanța organizațiilor sindicale. Și nu pentru mine sau pentru tine, ci pentru noi toți.
În încheiere ar mai fi totuși de subliniat ceva: a recunoaște relevanța organizațiilor sindicale înseamnă a recunoaște relevanța fiecăruia dintre noi. Neexistând un personaj Sindicatul, deși mai toată lumea se raportează la organizația sindicală ca și cum acesta ar exista la propriu și i se pot pune în cârcă toate cele (avem aici un proces de personificare), sindicatul, indiferent cum apreciem această afirmație, este fiecare dintre noi, așa încât atât reușitele, cât și eșecurile, sunt ale noastre ale tuturor.
Cât despre ceilalți, cei adânciți în tranșee, „luptă sprâncenată”!
Prin O ME nr. 4308/22.04.2024 a fost aprobată Metodologia și criteriile privind acordarea gradației de merit personalului didactic din învățământul preuniversitar de stat în sesiunea 2024.
Actul normativ din acest an aduce modificări minore , atât din punct de vedere procedural, cât și în ceea ce privește criteriile și subcriteriile evaluate.
Limitându-ne la fișa sintetică de (auto)evaluare pentru cadrele didactice din învățământul gimnazial, liceal, profesional, postliceal, modificările semnalate regăsindu-se, după caz și specific, și în celelalte fișe de evaluare, semnalăm următoarele:
1. introducerea la subcriteriul 1. c) și a tematicilor incluzive alături de cele inovative;
2. introducerea la subcriteriul 1. f) a etapelor locale în ceea ce privește calitatea de membru al comisiilor de evaluare/organizare a olimpiadelor/concursurilor de profil;
3. diminuarea punctajului acordat subcriteriului 2 c.) cu 1 punct;
4. introducerea la criteriul 2 f.) și a activității din cadrul comisiilor de acordare a burselor;
5. diminuarea punctajului acordat subcriteriului 2 h.) cu 1 punct;
6. diminuarea punctajului acordat subcriteriului 2 i.) cu 1 punct;
7. introducerea unui subcriteriu la criteriul 2, respectiv 2 j.), relativ la participarea la organizarea și desfășurarea simulărilor examenelor naționale, căruia îi sunt alocate 3 puncte;
8. introducerea la subcriteriul 3 b1.) a coordonării activităților din cadrul Programului „Săptămâna verde”;
9. creșterea nivelului maximal al punctajului în cazul subcriteriilor 4 a2.) și 4 a3.), fără însă a se modifica punctajul maximal acordat pentru subcriteriul 4 a.);
10. eliminarea din subcriteriul 4 c.) a activității în cadrul comisiilor și consiliilor.
Ținând seama de întârzierea cu care a fost adoptat în acest an ordinul de ministru, calendarul concursului este unul destul de strâns:
1. 29-30 aprilie 2024: detalierea punctajelor aferente criteriilor de către comisia paritară, stabilirea numărului gradațiilor de merit și a punctajului minim pe categorii de personal/domenii;
2. 8-10 mai 2024: aprobarea numărului de locuri, pe categorii de personal și discipline/domenii, în baza hotărârii comisiei paritare, de către consiliul de administrație al inspectoratului școlar;
3. 13-21 mai 2024: depunerea dosarelor de către candidați la secretariatul unității/instituției de învățământ;
4. 22-23 mai 2024: depunerea dosarelor de către unitățile de învățământ la secretariatul inspectoratului școlar;
5. 24 mai-12 iunie 2024: analiza dosarelor, evaluarea dosarelor, aprobarea listei punctajelor acordate;
6. 13-14 iunie 2024: depunerea contestațiilor și stabilirea numărului gradațiilor de merit ce pot fi redistribuite;
7. 17 iunie-28 iunie 2024: soluționarea contestațiilor și validarea rezultatelor finale;
8. până la 4 iulie 2024: înaintarea listelor către Ministerul Educației;
9. până la 9 august 2024: emiterea ordinului de ministru.
Transmițând succes tuturor candidaților la concursul pentru obținerea gradației de merit din acest an, S.I.P. Județul Hunedoara se va implica, în conformitate cu prevederile legale, prin intermediul observatorilor desemnați, în toate etapele ce urmează a se desfășura.
METODOLOGIA și GRAFICUL concursului sunt postate la rubrica JURIDIC – LEGISLAȚIE – RAPORTURI DE MUNCĂ sau aici: https://nou.siphd.ro/?a=2433&q=3&r=47.
Joi, 25 aprilie a.c., a avut loc ședința de lucru a Consiliului de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean Hunedoara.
Pe ordinea de zi au fost înscrise următoarele probleme:
de zi au fost înscrise următoarele probleme:
I. Avizare listă posturi angajare pe perioadă nedeterminată
În cadrul ședinței au fost luate următoarele hotărâri:
I. Se aprobă lista cu posturile cu viabilitate de 4-5 ani, conform Anexei.
Anexele la care se face referire în articol sunt postate la rubrica ISJ HUNEDOARA–CONSILIUL DE ADMINISTRATIE.
În baza rezultatelor centralizate ale referendum-ului desfășurat, Colegiul Național al Liderilor Federației Sindicatelor Libere din Învățământ și Colegiul Liderilor Federației Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” – organizații reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă, întrunite în ședințele din data de 15.05.2023, au hotărât declanșarea GREVEI GENERALE începând cu data de 22.05.2023, precedată de GREVA DE AVERTISMENT, în data de 17.05.2023, în intervalul orar 11:00-13:00.
I. PREVEDERI LEGALE:
I.1. Greva este o continuare a acțiunilor întreprinse de federațiile sindicale reprezentative din învățământ.
Declanșarea grevei a fost hotărâtă de organele de conducere competente ale celor două federații sindicale reprezentative din învățământ, pe baza rezultatelor referendum-ului, iar momentul declanșării acesteia a fost adus la cunoștința Ministerului Educației, Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, inspectoratelor școlare, inspectoratelor teritoriale de muncă, instituțiilor și unităților de învățământ, de către organizatori (federațiile sindicale reprezentative) cu 2 zile lucrătoare înainte.
I.2. Precizări decurgând din prevederile legale în vigoare, având în vedere că este primul conflict colectiv de muncă pe care federațiile sindicale reprezentative din sectorul de negociere colectivă învățământ preuniversitar îl desfășoară după intrarea în vigoare a Legii nr. 367/2022 privind dialogul social, la data de 25.12.2022:
- greva reprezintă încetarea voluntară și colectivă a lucrului de către angajați – art. 1 pct. 29 din Legea nr. 367/2022;
- dreptul angajaților de a declanșa conflicte colective de muncă în legătură cu începerea, desfășurarea și încheierea negocierilor contractelor colective de muncă este garantat de lege – art. 122 alin. (1);
- nu pot constitui obiect al conflictelor colective de muncă revendicările angajaților pentru a căror rezolvare este necesară adoptarea unei legi sau a altui act normativ – art. 123;
- greva poate fi declarată numai dacă, în prealabil, au fost epuizate posibilitățile de soluționare a conflictului colectiv de muncă prin procedurile obligatorii prevăzute de lege (conciliere), numai după desfășurarea grevei de avertisment și dacă momentul declanșării acesteia a fost adus la cunoștința angajatorilor de către organizatori cu cel puțin 2 zile lucrătoare înainte – art. 146 alin. (1);
- hotărârea de a declara greva se ia de către organizațiile sindicale îndreptățite să negocieze contractul colectiv de muncă și care au declanșat conflictul colectiv de muncă – art. 147 alin. (1);
- greva de avertisment nu poate avea o durată mai mare de două ore (indiferent dacă se face cu sau fără încetarea lucrului) și trebuie, în toate cazurile, să preceadă cu cel puțin 2 zile lucrătoare greva propriu-zisă – art. 149;
- în situația în care, după declanșarea grevei, mai mult de jumătate din numărul angajaților/lucrătorilor care au hotărât declararea grevei renunță în scris la grevă, aceasta încetează – art. 153 alin. (1);
- orice retragere din grevă a unui angajat/lucrător trebuie transmisă în scris, individual, atât Comitetului de grevă, cât și angajatorului – art. 153 alin. (2);
- greva se desfășoară cu prezența greviștilor în incinta unității – art. 153 alin. (5);
- greva poate fi declarată numai pentru apărarea intereselor cu caracter profesional, economic și social ale angajaților/lucrătorilor și nu poate urmări realizarea unor scopuri politice – art. 154 alin. (1) și (2);
- participarea la grevă este liberă; nimeni nu poate fi constrâns să participe sau să nu participe la grevă – art. 156 alin. (1);
- angajații care nu participă la grevă își vor continua activitatea – art. 157 alin. (1);
- angajații aflați în grevă trebuie să se abțină de la orice acțiune de natură să împiedice continuarea activității de către cei care nu participă la grevă – art. 157 alin. (2);
- organizatorii grevei au obligația ca pe durata acesteia să protejeze bunurile unității și, împreună cu angajatorul, să asigure funcționarea continuă a utilajelor și a instalațiilor a căror oprire ar putea constitui un pericol pentru viața sau pentru sănătatea oamenilor – art. 158 alin. (1);
- pentru pagubele materiale provocate de către participanții la grevă, angajatorul se poate adresa instanței competente pentru despăgubiri – art. 158 alin. (1);
- pe durata grevei angajatorul nu poate fi împiedicat să își desfășoare activitatea de către angajații aflați în grevă sau de organizatorii acesteia – art. 159 alin. (1);
- angajatorul nu poate încadra personal care să îi înlocuiască pe cei aflați în grevă – art. 159 alin. (2);
- pe toată durata participării la grevă contractul individual de muncă al angajatului se suspendă de drept; pe perioada suspendării se mențin doar drepturile de asigurări de sănătate – art. 160 alin. (1).
[Se impune precizat că participarea la grevă, care are ca efect suspendarea contractului individual de muncă, NU afectează:
- dreptul personalului didactic grevist de a participa la concursul pentru acordarea gradației de merit – având în vedere că se procedează la evaluarea unei perioade efective de 5 ani anteriori (până la 31 august 2022), deci nu se evaluează perioada 2023; în plus, raportat la prevederile metodologiilor anuale din ultimii ani, în situațiile în care, în perioada celor 5 ani evaluați au existat perioade de suspendare a contractului individual de muncă evaluată, se va avea în vedere o perioadă corespunzătoare duratei suspendării, anterioară intervalului menționat astfel încât să se asigure evaluarea efectivă pe o perioadă de 5 ani.
- înscrierea la gradele didactice – zilele de grevă nu se iau în calcul la stabilirea vechimii efective la catedră pentru înscrierea la grad, dar nu au ca efect anularea vechimii necesare acumulate până la acel moment; în această perioadă nu se efectuează inspecții curente/speciale și nu se susțin probe de examen, potrivit art. 7 alin. (1) lit. c) din Metodologia anexă la OMECT nr. 5561/2011; însă, în situația excepțională în care un cadru didactic ar fi programat să desfășoare inspecțiile pentru acordarea gradului didactic, acesta are posibilitatea de a notifica în scris retragerea din grevă către unitatea de învățământ (conform art. 153 din Legea nr. 367/2022), pentru a înceta cauza de suspendare a contractului individual de muncă și, astfel, a-și efectua inspecțiile.]
- participarea la grevă sau organizarea acesteia, cu respectarea dispozițiilor prezentei legi, nu reprezintă o încălcare a obligațiilor de serviciu ale angajaților și nu atrage posibilitatea sancționării în niciun fel a acestora; în situația în care, la sesizarea Ministerului Educației, Tribunalul București dispune încetarea grevei ca fiind ilegală, salariații care continuă greva pot fi sancționați disciplinar – art. 161 alin. (1) și (2);
- în cazul în care dispune încetarea grevei ca fiind ilegală, instanța, la cererea celor interesați, poate obliga organizatorii grevei și angajații participanți la greva ilegală la plata despăgubirilor – art. 169 alin. (2).
II. Cu ocazia derulării grevei, se va ține seama de următoarele REGULI:
1. în unitatea de învățământ trebuie să fie prezenți pe durata grevei toți membrii de sindicat participanți la aceasta; în condică se va scrie „GREVĂ”; reamintim că, potrivit art. 234 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, „greva reprezintă încetarea voluntară și colectivă a lucrului de către salariați”, iar conform art. 153 alin. (5) din Legea nr. 367/2022, greviștii sunt prezenți în incinta unității;
2. în situația în care, în perioada grevei, sunt prezenți în unitate copii/elevi, aceștia vor fi supravegheați de angajații care nu participă la grevă;
3. cadrele didactice care nu au ore (după ce greva a fost declanșată și care participă la grevă) sunt prezente în incinta unității, o parte dintre ele asigurând supravegherea patrimoniului, conform celor stabilite de către comitetul de grevă din unitate împreună cu angajatorul;
4. toate persoanele care intră în unitate vor fi legitimate pentru a nu pătrunde persoane străine, care ar putea deturna acțiunea;
5. personalul didactic auxiliar și nedidactic participant la grevă va rămâne la locul de muncă, fără a-și desfășura activitatea, asigurând securitatea patrimoniului;
6. în fiecare unitate va funcționa un comitet de grevă format din cel puțin 2 persoane, dintre care unul este, de regulă, liderul de sindicat din unitate, care va urmări corecta desfășurare a acțiunii de protest; componența nominală a comitetului de grevă din unitate este stabilită de organizația sindicală teritorială afiliată federațiilor sindicale reprezentative, care au declanșat conflictul colectiv de muncă.
Precizăm că, potrivit art. 1 pct. 31 din Legea nr. 367/2022, membrii comitetului de grevă sunt desemnați de către organizatorii grevei, dintre angajații greviști. Comitetul de grevă funcționează pe toată durata grevei și participă la toate acțiunile administrative sau judiciare efectuate pentru rezolvarea conflictului colectiv de muncă.
În cazul unei acțiuni în instanță în vederea încetării grevei ca nelegală, atribuțiile în materie judiciară revin comitetelor de grevă de la nivelul federațiilor sindicale organizatoare ale grevei, nu celor de la nivelul organizațiilor sindicale afiliate sau de la nivelul instituțiilor și unităților de învățământ în care se desfășoară propriu-zis greva generală.
III. Acțiunea de protest trebuie puternic popularizată prin: ședințe cu membrii de sindicat, afișarea de materiale privind motivația acțiunii, timpul, locul și modul de desfășurare etc.