Log in Autentificare   Sign up Înregistrare
SINDICATUL
ÎNVĂŢĂMÂNT
PREUNIVERSITAR
JUDEŢUL HUNEDOARA
S.I.P. Hunedoara Aveţi nevoie de Adobe Flash Player.
Ştiri foarte importante .:. Biroul Executiv SIP Județul Hunedoara .:.
Sindicatul eşti tu!     Un sindicat este puternic şi eficient atât cât membrii săi îl fac.     Fiecare din noi face sindicatul să fie ceea ce este!


Solidaritate și loialitate
12 decembrie 2014

După cum se cunoaște, în numele ,,competitivității'' economiei, al ,,mobilității'', al ,,autonomiei'' și al ,,responsabilității'' individuale, regulile și valorile care stăteau la baza statului social european fac obiectul, în ultimii ani, unei deconstrucții metodice.

O nouă atitudine Pactul social schițat după 1945 la nivel european, cel care a legat într-un mod specific diferitele componente ale societăților europene, și la care am aderat și noi după căderea comunismului, cel puțin în intenție, a fost repus în discuție, iar pe alocuri deja profund transformat. Tendințele actuale sunt mai curând acelea ale reinstalării unor raporturi asemănătoare, cel mult, celor premergătoare secolului XX sau, pe un model mai recent, asemănătoare relațiilor ,,neo-sclavagiste'' în care o mare parte a populației Chinei este prinsă.

Am putea lua ca un foarte bun exemplu în acest sens, retorica manipulatorie a ultimilor ani, care a cunoscut o adevărată explozie în ultima campanie electorală. Analiza acesteia arată deja o tot mai mare deplasare de sens atunci când se vorbește de solidaritate și de asistență socială, intenția fiind aceea de a le înlocui cu ceea ce numim ,,caritate''. Solidaritatea nu înseamnă desigur caritate (cel puțin nu în măsura în care facem abstracție de utilizarea manipulatorie a limbajului), fiindcă solidaritatea nu permite diferența între cineva care dă și cineva care primește. Logica solidarității sociale este aceea că toți contribuie după puterile poprii și toți au dreptul de a beneficia după nevoi. Cu alte cuvinte, avem, funcțional încă, ceea ce nu se mai întâmplă în cazul carității, principiul egalității în demnitate și drepturi, frână în calea extinderii principiilor pieței în întreaga sferă a relațiilor umane. Solidaritatea este un pilon al unei comunități. Caritatea în schimb este pentru cei care, într-un fel sau altul, nu fac parte sau sunt marginali acelei societăți.

Pe această cale, însuși conceptul de ,,cetățenie'' este golit de una dintre componentele sale, respectiv ,,cetățenia socială '', punându-se sub semnul întrebării, pentru o mare parte din populație, chiar și ,,cetățenia politică ''. Destructurate, rămânând doar la cazul României, începând cu 2009 (fără ca ele să fi ajuns să funcționeze în parametri, să zicem, europeni), securitatea socială, serviciile publice și libertățile colective garantate prin dreptul muncii (libertate sindicală, negociere colectivă și dreptul la grevă) au îndurat și îndură un atac concertat. Realizat, pe față sau invocându-se masca unor diferite principii, în numele liberalismului ca ideologie (fiindcă este doar o altă ideologie și nicidecum o lege naturală sau un pas necesar al evoluției, după cum se declamă), are drept scop o restructurare socială. Purtat doar cu instrumentele manipulării și este aici exemplară utilizarea cuvântului doar în sens categorial, enunțiativ, fără să mai fie vorba nici de cea mai mică încercare de argumentare, de reflexie (intelectualismul redus la compilație) -, acest nou conflict social (fiindcă se instaurează un nou conflict social) se dorește unul fără câmp de luptă sau cel puțin unul în care dușmanul nu este prezent (lipsește, fiindu-i refuzată și negată prezența, ca neavând, la extremă, o adevărată calitate umană).

,,Sărăcia a dobândit conotația unui privilegiu și a unei justificări. () În numele sărăciei putem refuza să ne facem treaba, ne putem face că muncim, putem fura, putem minți, putem face orice'' sau ,,sistemele actuale (educație, sănătate, apărare, justiție ș.a.m.d.) trebuie să poată fi opționale și îmbunătățite de privat'' (cu un accent, contextual desprins, pe opționalitate) sunt idei des enunțate. Retoric, întrebările sunt din categoria: ,,Când vom recunoaște că am greșit? Când vom înțelege că ziua de mâine e opera alegerilor și a faptelor noastre? Că nu ne-o aruncă nimeni ca pe-o pomană, ci că se cuvine să ne-o dobândim prin strădanie''. ,,Noul cavaler al luminii'' (demultiplicat, cum altfel, în tribul care trebuie puțină antropologie ar arăta foarte repede că a refuza celuilalt orice altă calitate, în afara celor pe care nu le consideri calități, mergând până la punerea în discuție a condiției sale umane, nu este decât o mentalitate primitivă) știe deja tot ceea ce ar trebui să facă ceilalți.

Vorbim, cu alte cuvinte și în concluzie, de o ,,Românie tribală '', mai ales pentru că renunțarea la solidaritate nu reprezintă decât o renunțare la loialitate, loialitate în primul rând față de calitatea umană a celuilalt. Variantele? Fie am optat deja pentru un trib, mai mult sau mai puțin vocal, mai mult sau mai puțin ,,dotat'', fie, încă cetățeni în sensul plin, autentic al termenului, ne rămânem și rămânem loiali calității umane, chiar și atunci când este vorba de sărac, de pensionar, de șomer, de bugetar... Dar mai ales, atunci când celălalt are o cu totul altă opinie decât a noastră...




Prima pagină| Ştiri| Revista presei| Presa despre noi| Buletin informativ / Informări| Puncte de vedere| Documente MEN, ISJ, CCD...| Despre noi| Informaţii utile| Legislaţie| Consultaţii juridice| Procese| Turism| C.A.R.| Contact| Legături utile| Dialog social şi advocacy| Forumul S.I.P. Hunedoara| Membri de sindicat| Concurs de fotografii| Galerie Foto| Căutare articole| Zile libere| Flux de ştiri RSS| English Summary| Webmaster| Harta site-ului
© 2002-2015 S.I.P. Hunedoara. Toate drepturile rezervate.
Rezoluţia recomandată: 1024x768.
Au fost 4187703 vizite, începând din 14.10.2011.


SIP Hunedoara