Site-ul SIPHD.RO utilizează cookie-uri.
Puteți consulta politica de confidențialitate.
Continuând navigarea pe site vă declarați acordul dumneavoastră.

De acord
Log in Autentificare   Sign up Înregistrare
SINDICATUL
ÎNVĂŢĂMÂNT
PREUNIVERSITAR
JUDEŢUL HUNEDOARA
S.I.P. Hunedoara Aveţi nevoie de Adobe Flash Player.
Ştiri foarte importante .:. Conferința Anuală a CAR (IFN) SIP Hunedoara .:.
Sindicatul eşti tu!     Un sindicat este puternic şi eficient atât cât membrii săi îl fac.     Fiecare din noi face sindicatul să fie ceea ce este!

STIRI
Anul 2016
Luna septembrie
(22)



Grafic



Demersuri pentru amânarea concursului pentru ocuparea funcțiilor de conducere. Este necesară modificarea Metodologiei, în raport de observațiile colegilor din sistem
15.09.2016

Cunoașteți, desigur, reacțiile generate în sistem de publicarea în Monitorul Oficial al României a Ordinului ministrului educației naționale și cercetării științifice nr. 5080/31.08.2014 pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct din unitățile de învățământ preuniversitar reacții care erau, de altfel, de așteptat, ținând cont de mesajele transmise urmare a publicării proiectului pe site-ul Ministerului Educației în luna august.

De la început dorim să subliniem faptul că Federația Sindicatelor din Educație ,,SPIRU HARET'' susține ideea organizării concursului pentru ocuparea funcțiilor de directori și directori adjuncți din unitățile de învățământ preuniversitar, pentru a ieși din situația de ,,provizorat'' în care ne aflăm de la finalul anului 2012, când au expirat mandatele de patru ani ale directorilor participanți la ultimul concurs organizat (cel din anul 2008).

În egală măsură, nu putem să nu apreciem faptul că Ministerul Educației, în cadrul negocierilor pe proiectul Metodologiei, a ținut cont de o serie de propuneri și observații formulate de Federația Sindicatelor din Educație ,,SPIRU HARET'', inclusiv de cea privitoare la necesitatea eliminării discriminării pe considerente de vârstă.

În același timp, așa cum am subliniat în cadrul negocierilor și al discuțiilor purtate cu conducerea Ministerului Educației, o serie de prevederi din Metodologie vor avea drept efect imposibilitatea ocupării unor funcții de director/director adjunct (estimăm că un procent de cel puțin 70% din unitățile de învățământ din sistem se vor afla în această situație).

Astfel:

I. O primă problemă este reprezentată de art. 24 alin. (1) din Metodologie teza finală + lit. a) și b) (fost art. 25 în proiect).

,,(1) În funcțiile de director sau de director adjunct rămase vacante sau în cazul vacantării unor funcții de director sau de director adjunct din unități de învățământ de stat, conducerea interimară este asigurată, până la organizarea concursului, dar nu mai târziu de sfârșitul anului școlar, de un cadru didactic titular, membru al corpului național de experți în managementul educațional, numit prin detașare în interesul învățământului sau prin delegarea atribuțiilor specifice funcției, în conformitate cu legislația în vigoare, prin decizia inspectorului școlar general, la propunerea consiliului profesoral din unitățile de învățământ respective, cu avizul consiliului de administrație al inspectoratului școlar și cu acordul scris al persoanei solicitate. Nu pot fi numite în funcțiile rămase vacante sau în cele care se vacantează între perioadele de concurs:
a) persoanele care până la organizarea concursului au ocupat funcții de director sau de director adjunct în unitatea de învățământ respectivă și nu au participat la concurs;
b) persoanele care s-au prezentat la concurs, dar nu au fost admise
.''

Deși federația noastră a prezentat argumente în justificarea necesității eliminării sau măcar a instituirii unor excepți de la regula instituită prin art. 25 (cazul de forță majoră, motivele neimputabile candidatului etc.), propunerea a fost respinsă.

Se va ajunge astfel la situația în care majoritatea covârșitoare a unităților de învățământ preșcolar și din mediul rural sau orașe mici va fi lipsită de ordonatorii terțiari de credite, neavând director. În aceeași situație se vor afla și numeroase unități de învățământ gimnazial, liceal și postliceal din municipii și chiar din București.

Iată câteva exemple:
- directorul/directorul adjunct în funcție se prezintă la concurs, dar nu are nicio șansă să treacă proba de analiză a curriculumului vitae, pentru că nu întrunește punctajul minim de 7 puncte/evaluator (în această situație se află peste 90% dintre cadrele didactice) nu va putea ocupa funcția nici prin detașare în interesul învățământului;
- directorul/directorul adjunct în funcție este în imposibilitatea de a participa la concurs deoarece reprezintă unitatea la o acțiune în cadrul unui proiect european (sau altele asemenea) nu va putea ocupa funcția nici prin detașare în interesul învățământului, deși activitatea desfășurată în perioada concursului a fost strict în interesul învățământului și al unității;
- directorul/directorul adjunct în funcție este internat/suferă o intervenție chirirgicală nu va putea ocupa funcția nici prin detașare în interesul învățământului, deși neparticiparea la concurs nu îi este imputabilă;
- directorul/directorul adjunct în funcție este în imposibilitate de a participa la concurs deoarece este implicat într-un accident nu va putea ocupa funcția nici prin detașare în interesul învățământului, deși neparticiparea la concurs nu îi este imputabilă;
- directorul/directorul adjunct în funcție se prezintă la concurs, dar intervine o problemă medicală/urgență familială/altele asemenea în timpul concursului nu va putea ocupa funcția nici prin detașare în interesul învățământului, deși neparticiparea la concurs nu îi este imputabilă.

Și exemplele pot continua, fiind imposibil să identificăm toate situațiile. De aceea, considerăm că singura soluție este eliminarea tezei finale a alin. (1) al art. 24.

II. Analizând Anexa nr. 3 La Metodologie EVALUARE CURRICULUM VITAE am constatat, alături de numeroși candidați, că 90% dintre cadrele didactice (indiferent că ocupă sau nu în prezent funcția de director) nu vor întruni punctajul minim de 35 de puncte la proba de analiză a curriculumului vitae. Iată motivele:

1. Câte cadre didactice din sistemul de învățământ preuniversitar au titlu de doctor în management educațional sau în domeniul în care își desfășoară activitatea?
Răspuns: câteva sute.
Deci, majoritatea candidaților pierd 1 punct la doctorat.

2. Câte cadre didactice din sistemul de învățământ preuniversitar au participat la stagii de formare/de perfecționare în specialitate și/sau în managementul educațional în străinătate?
Răspuns: câteva sute.
Deci, majoritatea candidaților pierd 1 punct și aici.

3. Câte cadre didactice din sistemul de învățământ preuniversitar au ocupat funcții de conducere, îndrumare și control în inspectoratul școlar sau în Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, membru în consiliul consultativ al specialității/al inspectoratului școlar, profesor metodist, responsabil de cerc pedagogic, membru în consiliul de administrație al inspectoratului școlar?
Răspuns: câteva sute.
Deci, majoritatea candidaților pierd 1 punct și aici.

4. Câte cadre didactice din sistemul de învățământ preuniversitar, deși au cunoștințe foarte bune de operare PC și de limbi străine de circulație internațională, pot prezenta și documente doveditoare (nu interesează cunoștințele, ci hârtia)?
Răspuns: câteva sute, evident cu excepția absolvenților de studii de specialitate.
Deci, majoritatea candidaților pierd 1,5 puncte și aici.

Cu alte cuvinte, majoritatea candidaților de fapt cel puțin 90% din cadrele didactice nu obțin nici măcar 7 puncte/evaluator la proba de analiză a curriculumului vitae, indiferent de cunoștințele pe care le posedă și competențele demonstrate de-a lungul timpului.

Este, deci, evident faptul că se impune o reanalizare a grilei de evaluare.

III. În plus, cu ocazia negocierilor, am solicitat reglementarea procedurii de soluționare a contestațiilor. În forma aprobată, Metodologia NU PERMITE CONTESTAREA PROBEI SCRISE și a ANALIZEI CURRICULUMULUI VITAE. În condițiile în care dreptul la contestație este garantat în sectorul public, și oricine este supus greșelii (inclusiv realizatorii subiectelor pentru proba scrisă sau evaluatorii care pot să nu ia în calcul documente perfect valabile la analiza CV-ului), se impune reglementarea procedurii de contestare și în ceea ce privește proba scrisă și proba de analiză a curriculumului vitae.

IV. De asemenea, ținând cont că discutăm despre un concurs național, în sectorul public, nu se poate ca procedura de concurs și calendarul să nu fie asumate/aprobate prin acte de autoritate. Simpla postare a lor pe site-ul Ministerului Educației nu este suficientă, în opinia noastră.

V. Ne exprimăm în continuare scepticismul cu privire la o probă scrisă unică la nivel național nu credem că este relevantă pentru a reflecta cunoștințele candidaților, în condițiile în care fiecare tip/nivel de unitate are un anumit specific (ca să nu mai vorbim de CJRAE/CMBRAE).

VI. Considerăm în continuare că dispoziția de la art. 21 alin. (5) este discriminatorie, instituind o incompatibilitate inexistentă în lege și îngrădind dreptul la muncă.

Cel mult, așa cum am propus și anterior, incompatibilitatea ar putea fi menținută strict la nivelul aceleiași unități de învățământ.

VII. Nu putem să nu remarcăm faptul că resursa umană necesară pentru derularea concursului și soluționarea contestațiilor este total insuficientă, astfel că vor fi numeroase situații de imposibilitate de constituire a comisiei.

În plus, nu credem că autoritățile locale vor răspunde la comanda unităților de învățământ, care vor desemna în comisiile de concurs inclusiv persoane cu care nu au raporturi juridice, persoane care, în anumite situații au o pregătire inferioară candidaților la concurs.

În final, am dori să analizați următorul aspect:
Art. 14 alin. (2) din Metodologie prevede: Inspectoratul școlar solicită, în scris, cu 30 de zile calendaristice înainte de prima zi a sesiunii de concurs, federațiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate învățământ preuniversitar și Secretariatului de Stat pentru Culte, dacă este cazul, desemnarea delegaților pentru comisia de concurs, precum și transmiterea nominalizării acestora cu cel mult 3 zile calendaristice înainte de data-limită la care inspectoratul școlar emite decizia de constituire a comisiilor de concurs.

Până în data de 13 septembrie inclusiv, la federația noastră s-au înregistrat doar 6 solicitări din partea inspectoratelor școlare pentru desemnarea delegaților. Față de data primei probe (12 octombrie), termenul de 30 de zile este depășit, astfel că, în 35 de județe și municipiul București concursul este anulabil pentru vicii de procedură.

În aceste condiții, ținând cont de toate aspectele de mai sus, se impune, pe de o parte, amânarea concursului, iar, pe de altă parte, reanalizarea și modificarea Metodologiei, în raport de observațiile noastre și ale colegilor din sistem.

Scrisoarea adresată de FSE ,,Spiru Haret'' Ministerului Educației 2.309.122 octeţi PDF
Toate (1) fişierele de mai sus 2.196.174 octeţi ZIP



Prima pagină| Ştiri| Revista presei| Presa despre noi| Buletin informativ / Informări| Puncte de vedere| Documente MEN, ISJ, CCD...| Despre noi| Informaţii utile| Legislaţie| Consultaţii juridice| Procese| Turism| C.A.R.| Contact| Legături utile| Dialog social şi advocacy| Forumul S.I.P. Hunedoara| Membri de sindicat| Concurs de fotografii| Galerie Foto| Căutare articole| Zile libere| Flux de ştiri RSS| English Summary| Webmaster| Harta site-ului| Cookie
© 2002-2015 S.I.P. Hunedoara. Toate drepturile rezervate.
Rezoluţia recomandată: 1024x768.
Au fost 4154277 vizite, începând din 14.10.2011.


SIP Hunedoara