Site-ul SIPHD.RO utilizează cookie-uri.
Puteți consulta politica de confidențialitate.
Continuând navigarea pe site vă declarați acordul dumneavoastră.

De acord
Log in Autentificare   Sign up Înregistrare
SINDICATUL
ÎNVĂŢĂMÂNT
PREUNIVERSITAR
JUDEŢUL HUNEDOARA
S.I.P. Hunedoara Aveţi nevoie de Adobe Flash Player.
Ştiri foarte importante .:. Recensământul membrilor de sindicat .:.
Sindicatul eşti tu!     Un sindicat este puternic şi eficient atât cât membrii săi îl fac.     Fiecare din noi face sindicatul să fie ceea ce este!


Aceeași Mărie cu altă pălărie: planurile - cadru pentru gimnaziu. Studiu de caz: materiile opționale
01.02.2016

Ce sunt aceste planuri-cadru pentru învățământul gimnazial și de ce sunt ele atât de importante?

Planurile-cadru sunt niște documente, aprobate prin ordin de ministru, care stabilesc ce materii și câte ore pe săptămână studiază elevii. Actualele planuri- cadru pentru gimnaziu vor împlini în luna aprilie 15 ani de când au fost aprobate (OMEC nr. 3638/11.04.2001). De asemenea, este foarte important să știm faptul că după aprobarea planurilor-cadru se definitivează programele, acestea reprezentând conținutul fiecărei materii studiate de elevi.

În prezent, ne aflăm într-un continuu proces de reformă la nivelul planurilor- cadru. Până acum, au fost aprobate planuri-cadru noi pentru elevii din clasele I-IV, urmând ca primii elevi care vor studia după noile planuri-cadru în învățământul gimnazial să fie cei care vor intra în clasa a V-a, în anul școlar 2017-2018. Același lucru se aplică pentru elevii care intră în clasa a IX-a la 1 septembrie 2017, doar că propunerile de planuri-cadru pentru liceu încă nu au fost puse în dezbatere publică. Deci, putem spune că reforma curriculară se va finaliza cel mai devreme în vara anului 2025, când se dorește ca elevii care sunt acum în clasa a III-a să fie prima generație care susține atât Evaluarea Națională, cât și Bacalaureatul, după noile programe.

Din păcate, toate cele 3 propuneri lansate în dezbatere publică de Institutul de Științe ale Educației (IȘE) sunt forme fără fond, care nu modifică cu nimic situația actuală, în care accentul este pus pe norma cadrului didactic, nu pe interesul elevilor, așa cum ar fi normal.

Un exemplu concret și problema pe care o voi aborda în acest articol este legată de materiile opționale. Cum este în prezent? La clasele a V-a și a VI-a avem 1-3 opționale, iar la clasele a VII-a și a VIII-a 1-2 opționale, acestea fiind denumite generic Curriculum la decizia școlii (CDȘ). Ca o remarcă, numărul opționalelor tinde spre limita inferioară, elevii din gimnaziu urmând de cele mai multe ori un opțional, rare fiind cazurile când aceștia au două opționale. Dar cum se stabilește ce opționale urmează elevii? Dirigintele clasei vine, pe la începutul semestrului II, și le prezintă elevilor și părinților acestora alternativele pentru anul următor.

Problema principală este că, aproape mereu, elevii nu fac nimic nou, aceștia având de ales din opționale precum ,,matematică distractivă'', care, în realitate, reprezintă o prelungire a respectivei materii, necesară pentru întregirea normei de predare a cadrului didactic. Și cum asta nu este de ajuns, centrarea pe elev este inexistentă. În acest moment, dacă 50% + 1 din colectivul clasei decide să urmeze un opțional, toată clasă este obligată să îl urmeze.

Dacă în paragraful anterior am demonstrat de ce actualul sistem de alegere al opționalelor este unul defectuos, acum voi veni, așa cum este firesc, cu propuneri concrete de modificare. Referitor la modul de alegere al materiilor opționale, personal sunt un adept înfocat al conceptului de Curriculum la decizia elevului, din oferta școlii (CDE-OȘ). Dar ce înseamnă, concret, acest lucru? Fiecare elev va putea alege opționalul pe care dorește să îl urmeze, dintr-o gamă pusă la dispoziție de unitatea de învățământ, acesta nemaifiind supus deciziei majorității. În mod obligatoriu, unitatea de învățământ va pune la dispoziție opționale care nu se află deja în trunchiul comun, deci nu sunt studiate de elevi. Ce se întâmplă dacă într-o clasă nu sunt destui elevi care doresc un anume opțional, astfel încât să formeze o grupă (conform legii, sunt necesari minim 8 elevi)? Nu este nicio problemă, deoarece grupa se poate forma și cu elevi de la clase paralele din același an de studiu. Cât despre numărul de opționale, acesta trebuie să aibă un trend ascendent, pentru a pune accent și a îmbunătăți competențele personale ale elevului și a definitiva personalitatea acestuia. De aceea, consider că în clasele a V-a și a VI-a elevii ar trebui să studieze între 2 și 3 opționale, iar în clasele a VII-a și a VIII-a între 3 și 4.

În încheiere, vă spun că nu putem avea o schimbare a modului în care arată învățământul românesc fără o reformă curriculară reală, în urma căreia accentul să fie pus cu adevărat pe elev. Iar o condiție esențială a definitivării reformei curriculare este finanțarea corespunzătoare a educației. Nu putem pretinde că am reformat sistemul educațional din România până în momentul în care vom pune cu adevărat elevul în centrul acestuia și îi vom acorda finanțarea pe care o merită prin lege, de prioritate națională.

(Sursa: adev.ro/o1tr0m, luni, 01.02.2016, autor Constantin-Alexandru Manda - președintele Asociației Elevilor din Constanța)




Prima pagină| Ştiri| Revista presei| Presa despre noi| Buletin informativ / Informări| Puncte de vedere| Documente MEN, ISJ, CCD...| Despre noi| Informaţii utile| Legislaţie| Consultaţii juridice| Procese| Turism| C.A.R.| Contact| Legături utile| Dialog social şi advocacy| Forumul S.I.P. Hunedoara| Membri de sindicat| Concurs de fotografii| Galerie Foto| Căutare articole| Zile libere| Flux de ştiri RSS| English Summary| Webmaster| Harta site-ului| Cookie
© 2002-2015 S.I.P. Hunedoara. Toate drepturile rezervate.
Rezoluţia recomandată: 1024x768.
Au fost 4154277 vizite, începând din 14.10.2011.


SIP Hunedoara