Site-ul SIPHD.RO utilizează cookie-uri.
Puteți consulta politica de confidențialitate.
Continuând navigarea pe site vă declarați acordul dumneavoastră.

De acord
Log in Autentificare   Sign up Înregistrare
SINDICATUL
ÎNVĂŢĂMÂNT
PREUNIVERSITAR
JUDEŢUL HUNEDOARA
S.I.P. Hunedoara Aveţi nevoie de Adobe Flash Player.
Ştiri foarte importante .:. Un altfel de drept la replică .:.
Sindicatul eşti tu!     Un sindicat este puternic şi eficient atât cât membrii săi îl fac.     Fiecare din noi face sindicatul să fie ceea ce este!


Religia în școlile din Europa
09.03.2015

În ultimii ani, problema religiei în viața publică a reapărut în Europa chiar și în societăți considerate laice prin tradiție, pe fondul intensificării multiculturalismului, dar și a fundamentalismului religios islamic. Relația dintre Biserică și școală este intrinsec legată de relația dintre stat și religie, iar în Europa separarea Bisericii de stat face parte din identitatea națiunilor europene.

În Franța, spre exemplu, separarea Bisericii de stat este aproape completă conform unei legi din 1905, iar separarea Bisericii de școală a fost chiar și mai timpurie. Abia în anii 2000, curriculumul francez s-a deschis pentru cunoașterea ,,faptelor religioase'', dar nu a religiei ca atare. Situația este total diferită în Marea Britanie, unde sistemul de învățământ s-a construit în strânsă colaborare între Biserica Anglicană și stat, iar predarea religiei a căpătat un caracter obligatoriu în toate școlile publice.

Pe lângă aceste două cazuri, există o serie de țări în care, în pofida separării dintre Biserică și stat, cooperarea lor continuă fără să fie considerată un paradox. De exemplu, în Spania, deși nu există o biserică recunoscută în Constituție, Biserica Catolică este responsabilă de predarea religiei catolice în școlile de stat, în urma unui acord încheiat în 1979 cu Vaticanul, în timp ce alte religii recunoscute (protestantismul, mozaismul sau islamul) pot fi predate în urma acordurilor încheiate în 1992. În Suedia, separarea dintre Biserica Luterană și stat este foarte recentă (2000), iar educația religioasă este permisă în curriculum, dar este strict non-confesională și obiectivă.

Prin recenta extindere către estul și centrul Europei, UE include acum țări în care religia a fost supusă unor restricții dure în timpul comunismului, iar întoarcerea la democrație a creat situații diferite. Deși Biserica și statul sunt oficial separate în Cehia și România, de exemplu, în România religia ortodoxă domină educația religioasă, în timp ce în Cehia religia are un rol mult mai puțin important în societate și educație.

Profund ancorată în istorie, educația religioasă prezintă mai multe aspecte. Aceasta poate fi confesională sau non-confesională, obligatorie sau opțională, cu sau fără materii alternative. Aceasta poate intra în sfera de responsabilitate a diverselor confesiuni, a statului sau poate fi gestionată în cooperare de Biserică și stat. În Europa, cea mai răspândită abordare a educației religioase o reprezintă cea confesională. Un studiu realizat în 2010 de Consorțiul european pentru studiul relațiilor Biserică-stat și intitulat ,,Religia în educația publică'' împarte predarea religiei în Europa în cinci categorii.

Educația religioasă creștină prevalează în sistemele cu biserici de stat din nordul Europei. ,,Educația creștină'' este predată în școala primară și gimnazială din Danemarca, unde acoperă istoria creștinismului și a Bisericii Reformate. În Finlanda, educația religioasă obligatorie este în mare parte creștină. În Marea Britanie, în școlile de stat din Anglia și Țara Galilor, statul trebuie să ofere educație religioasă obligatorie.

În cea de-a doua categorie intră state cu o biserică dominantă, dar și cele cu un sistem de cooperare între stat și religie. În Malta, educația religioasă este catolică, iar în Grecia și Cipru este ortodoxă. În Malta, statul plătește pentru acest tip de educație. În Grecia și Cipru, profesorii sunt numiți și plătiți de stat, însă există prevederi cu privire la rugăciunile zilnice și prezența la Biserică.

Spre deosebire de Malta, Grecia și Cipru, în Austria, Germania și Belgia, datoria statului de a oferi educație religioasă nu se limitează la o singură confesiune. În cea de-a treia categorie intră țări cu sisteme în care statul cooperează cu Biserica, precum Italia, Spania, Portugalia și majoritatea statelor din Europa Centrală și de Est.

Educația religioasă în școlile publice din Portugalia trebuie să fie non-confesională, dar statul plătește pentru predarea moralei și religiei catolice de către profesori numiți ca funcționari publici la nominalizarea Bisericii. Alte entități religioase pot oferi educație confesională, dar la cerere. Țările din Europa Centrală și de Est urmează modelele din Italia, Spania și Portugalia. O a patra abordare este educația religioasă non-confesională opțională, finanțată sau nu de stat. Suedia are un sistem opțional, în care statul trebuie să ofere și să finanțeze educația religioasă. În Estonia, statul nu este obligat să ofere educație religioasă, dar este obligat să facă acest lucru dacă cel puțin 15 elevi optează pentru o astfel de educație, caracterul fiind non-confesional. În școlile primare, decid părinții, iar în gimnaziu, elevii.

În Bulgaria, învățământul trebuie să fie laic, dar religia poate fi studiată în contextul unor ore obligatorii de etică, istorie și filosofie. Educația religioasă opțională este disponibilă dacă 13 elevi solicită acest lucru. Cea de-a cincea categorie este cea în care statul interzice educația religioasă în instituțiile școlare publice, dar le permite elevilor să o urmeze în afara școlii. Se întâlnește în Franța și în Slovenia.

(Articol preluat de pe site-ul http://www.romanialibera.ro/ , autor Andrei Mărgăritescu, 8 martie 2015)




Prima pagină| Ştiri| Revista presei| Presa despre noi| Buletin informativ / Informări| Puncte de vedere| Documente MEN, ISJ, CCD...| Despre noi| Informaţii utile| Legislaţie| Consultaţii juridice| Procese| Turism| C.A.R.| Contact| Legături utile| Dialog social şi advocacy| Forumul S.I.P. Hunedoara| Membri de sindicat| Concurs de fotografii| Galerie Foto| Căutare articole| Zile libere| Flux de ştiri RSS| English Summary| Webmaster| Harta site-ului| Cookie
© 2002-2015 S.I.P. Hunedoara. Toate drepturile rezervate.
Rezoluţia recomandată: 1024x768.
Au fost 4154277 vizite, începând din 14.10.2011.


SIP Hunedoara